sâmbătă, 13 martie 2010

Veniţi la noi!





Sunt în ultima săptămână de şcoală generală. 
Mai am trei săptămâni  până la treapta a I-a.
Încă nu mi-am depus dosarul de înscriere.
Unde să mă duc?
În Bucureşti sunt două licee tari, unde elevii se înghesuie cam aşa: fetele la sanitar, iar băieţii la informatică (ăsta era prin zona Ştirbei Vodă, aproape de Cişmigiu). Nu mă văd la sanitar, iar la informatică...habar nu am cu ce se mănâncă.
So: unde să mă duc?
Pe peretele şcolii generale sunt afişate opţiunile de înscriere la treapta a I-a. 
Majoritatea sunt licee de unde ies lăptari, şoferi, lăcătuşi mecanici, culegători la tipografie (miroase urât a cerneală, îmi şopteşte cineva, care mă aude bolborosind de 2-3 ori cuvântul culegători).
So: unde să mă duc?
Agitaţia de pe hol mă duce în sala de festivităţi. Noi, cei din cele patru clase de a 8-a (eu eram la C), suntem anunţaţi că s-au suspendat cursurile şi că un profesor dintr-un liceu bucureştean a venit să ne prezinte oferta pentru treapta a I-a. Mă uit la dlui: înălţime medie, îmbrăcat într-un costum gri, păr cărunt şi pieptănat înspre spate, ochi şireţi şi zâmbet amabil.
Îşi începe monologul: Veniţi la noi! Avem cele mai bune săli de clasă! Profesorii sunt foarte înţelegători. La ce vă trebuie uman? La noi ieşiţi sudori, lăcătuşi mecani, strungari, frezori. De ăştia are ţara nevoie! Un inginer câştigă 2.000 de lei lunar. Voi o să luaţi 5.000 de lei, dacă se face planul. 
Veniţi la noi! 
Sunt locuri pentru toţi...
Colegii mei de clasă sunt interesaţi de ofertă. Fac un sondaj şi realizez că sunt minoritar.
Aştia sunt teribil de încântaţi!! 
Ies afară. E mai linişte...
Stau în curtea şcolii şi mă uit la păsările care ară cerul.
S-a terminat şi promoţia din sala de festivităţi...
Intru la desen. Aveam ca temă Ikebana. Profa nu a venit.
Nu a venit din cauză că este amanta directorului adjunct.
Directorul general nu este, iar acum cei doi amanţi îşi fac de cap...
Ne ţine ora o educatoare, abia ieşită din Liceul Pedagogic.  E tare frumoasă: înaltă, suplă (poartă o rochie lungă şi înflorată), brunetă cu păr lung şi ondulat, ten alb şi degete ca de pianistă. Mie îmi place să mă uit la degetele ei.
Nu mă interesează ora...Îmi minte îmi vâjie o întrebare de care nu pot scăpa: Unde să mă duc?
Educatoarea e foarte comunicativă. Îmi place că atunci când vorbeşte cu noi ne zâmbeşte. Ceilalţi profesori nu fac aşa. Sunt mai glaciari. Mult prea glaciari...
Aşa că mă ridic în picioare şi o întreb: Ştiţi, dacă ar fi acum să mergeţi la treapta a I-a, şi aţi fi băiat, v-aţi duce la un liceu  unde vi se spune Veniţi la noi?
Se uită la mine şi zâmbeşte. Îşi întinde amândouă mâinile în faţă ca să i se vadă degetele şi zice: Fetelor, e valabil şi pentru voi, uitaţi-vă bine! Vedeţi că degetele mele sunt curate, nu au nimic pe ele care să vă sară în ochi. Aşa că, pe viitor dacă veţi vedea un băiat care are degetele şi unghiile murdare să ştiţi că este de la un liceu de Veniţi la noi! şi că nu are nimic în cap! Are doar degetele murdare...Să vă feriţi de el...
Nu mai zic nimic. Mă aşez pe scaun şi realizez că nu voi merge pe drumul ales de colegii mei...
Ora următoare am dirigenţie...
Îi spun profului, care ne predă şi istoria, că eu nu vreau la Veniţi la noi!
Râde şi spune: Păi ţie îţi place istoria!
Lasă! Te vei duce la un liceu de uman...îţi zic eu unde...
Şi aşa, dansul meu cu istoria, început de la grădiniţă, a continuat...
Dar să ştiţi că principiul comunist Veniţi la noi! nu a murit.
A devenit în prezent proiect european. Dar despre asta am să o las pe Anca, o ingineră din Iaşi, să vă povestească. Ea este din sistem şi ştie mult mai bine cum merg lucrurile.
Am să o las astăzi, dar ceva mai târziu...


16 comentarii:

  1. Frumoasa povestea. Adevarul e ca alegem o cale sau alta datorita sau din cauza unor lucruri mici pentru altii, mari pentru noi. O propozitie spusa nu stiu cum, un gest, orice nimic pe care, de regula, il ignoram, absolut orice poate darama sau construi o lume in interiorul nostru.

    Pentru dumneavoastra povestea a fost asa cum trebuia sa fie.

    RăspundețiȘtergere
  2. s-a transformat in "venim la voi?" :))
    Interesanta povestea dvs. dar sa o ascultam si pe Anca:)

    RăspundețiȘtergere
  3. Ce frumoasă povestire mai Fudulule! De adus aminte!!!!
    Ce groază mai îmi era de unghiile murdare, nu că nu ar fi fost tare muncitori și de treabă oamenii, ci că mă vedeam în cușcă, cu pilitură de fier în nas! Sau țesând la războaie aranjate ca soldații în formație, materiale de făcut cămăși!
    Și-așa am urmat drumul diferit de "Veniți la noi"
    Offf, numa' că degeaba! :(

    Iar poza îmi făcu o poftă de pită caldă de numa-numa! :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Superb... bravo domnu...
    Ce ma mira... ca stilul scrisului este EXTRAORDINAR de asemanator cu al lu conu Mircescu... incredibil... o fi un trend? Se poate...

    RăspundețiȘtergere
  5. @MF> noroc cu mâinile fetei...
    @Christinne L: Venim la voi ca să ştiţi unde să veniţi!
    @ogarafgan: Ikeea, etj. 1, 0,50 RON bucata...
    Te lasă să fotografiezi...de pozat nu, că le strici imaginea...

    @fotografu: Vă mulţumesc!
    Stilul Dlui are mai mai mult parfum...

    RăspundețiȘtergere
  6. Pe vremea mea,bancurile cu ingineri erau foarte multe,cum sunt cele cu blonde acum.Ce sa spuna o umanista convinsa si blonda pe deasupra,despre ingineri?!Numai de bine!Cum e acum "cu mainile curate?"Regretati?

    RăspundețiȘtergere
  7. @Angela> Doamnă, vă sărut mâna.
    Răspunsul îl ştie şi Edith..., imediat după fotografie...

    RăspundețiȘtergere
  8. Pe ea am auzit-o.Vroiam sa va "aud" pe dumneavoastra.

    RăspundețiȘtergere
  9. ...mai maestre mai ..! cu cine te insotzesti in ultima vreme ...?...intreb si eu asa ...k prostu in treaba ...! scrii pe placul meu si pe forma si pe contzinut ...iar legatura dintre imagine si text ma umple de admiratzie si respect...!
    ..text savuros si foarte actual la care nu am a spune decit retzeta proprie desi am facut teste si interviuri de orientare profesionala extrem de actuale si astazi din 1970 pina astazi sunt 40 de ani ...! cred k mai am undeva testele in care apare clar k trebuie sa lucrez cu oameni /scoala /administratie ...etc..!

    ai draqu comunistii ..a dreaqu scoala generala ..! faceam caligrafie in a 5a istoria artei in a 6 a ...si solfegii la muzika ..! azi..?

    RăspundețiȘtergere
  10. Venim la voi, cati sunteti intr-unul Fudul ?

    RăspundețiȘtergere
  11. @Angela> Nimic! Niciodată!
    @Indiscreta: frumos/frumoase/frumoasă, mai către cea neagră...
    @ Feri: 1. Fotografu şi Feri (accidental); Luca (tot aşa); 3. soră-mea; 4. numai cu persoane simpatice şi numai accidental. Merg accidental de la o persoană simpatică şi inteligentă la alta...

    Azi? scapă cine poate!
    _______

    @Danela> T a1 a8, pe tabla asta, şi găsiţi răspunsul...

    RăspundețiȘtergere
  12. Astăzi s-a transformat în: "Vă obligăm să veniţi la noi".
    Mi-ai facut poftă de pită caldă. :)

    RăspundețiȘtergere
  13. Scrii tot mai fain, Catalin! Si inca ceva...vin mereu pe la "voi" cu mare drag :)

    RăspundețiȘtergere
  14. Ce imagine grozava tizule... parca ii simt aburul piinii si ii vad coaja...
    Tizu' teleobiectiv (www.blog.teleobiectiv.ro)

    RăspundețiȘtergere
  15. @Costea: se mai întâmplă...
    @Joykarisma: aaa, maşina mea dă rateuri...i s-a terminat benzina...; idem!
    @Catalin S. şi câinele cu mingea de azi face toţi banii...

    RăspundețiȘtergere